Ocultismul reprezintă studiul sistematic, doctrinar și filozofic al cunoașterii ascunse – al acelui strat al realității care nu este accesibil simțurilor obișnuite sau metodelor științifice convenționale. Termenul provine din latinescul occultus (ascuns, secret) și desemnează nu doar practici magice, ci întregul corpus de doctrine, simboluri, tradiții și metode prin care omul încearcă să înțeleagă și să intre în contact cu forțele invizibile ale universului: energii subtile, planuri astrale, entități spirituale, legi cosmice profunde și procese interioare de transformare a conștiinței.

Spre deosebire de magie (care este o acțiune operativă, ritualică și intenționată), ocultismul este mai degrabă teoria din spatele acțiunii – o hartă intelectuală și spirituală a cosmosului invizibil. El nu promite putere imediată sau miracole ieftine, ci oferă o cale riguroasă de studiu, meditație, contemplare și auto-experimentare, cu scopul final de a atinge gnosis – cunoașterea directă, interioară și transformatoare a divinului, a sinelui și a realității ultime.