ce înseamnă a fi păgân

Oamenii ,,arhaici" credeau în Soare. Apoi, cu toții au considerat să creadă în zei invizibili, taciturni și improbabili după toată lipsa dovezilor. Tot acest proces s-a numit ,,evoluția spiritului". O singură constantă a sfidat însă toate impreciziile, războaiele și crimele unei umanități maladive - Soarele. Tot lui trebuie să-i mulțumim pentru invenția cuvintelor: mâine, ieri, sau vedere. Altfel, sigurul cuvânt ar fii beznă și totul ar deveni în multe feluri inutil...

Pentru cei mai mulți oameni, păgânismul este o formă bizară a satanismului, capetelor de țap sau ritualurilor magice practicate în păduri în timpul nopții. Și asta datorită lipsei de cultură în domeniu. Cu adevărat, inventăm ceea ce ne este străin. Este modalitatea omului de a se adapta la necunoscut. Ca să facem lumină mai întâi asupra a ceea ce înseamnă păgân, voi atașa definiția clasică pe care o găsiți adresând o întrebare sfântului Google și anume: ce este un păgân? El va răspunde: ,,Cuvântul păgân vine din latină (paganus) şi înseamnă ţăran. De altfel locuitorii satelor au reuşit şi să transforme unele sărbători antice în sărbători creştine schimbând doar numele zeilor din zei în sfinţi dar păstrând intact ritualul şi ceremonialele."

Păgânismul european a crescut odată cu homo sapiens și a fost acolo mereu cu noi, în spatele tuturor ritualurilor și credințelor ulterioare. La fel este și astăzi. Rămân uimit de câte ritualuri păgâne se folosesc creștinii de mii de ani, neavând nicio explicație validă care să motiveze gesturile și atitudinile, în afara cuvântului ,,tradiție". Mă bucură mai ales toate ritualurile celtice camuflate în așa zise rituri creștine, de la iepurele de Paști - un copy paste al iepurelui și ouălelor de Ostara, altfel spus, echinocțiul de primăvară, până la mult mai apropiatele de inima noastră dacică: Ursul, Capra, Sorcova, Călușarii, Mascații din noaptea de an nou, sânzienele, focurile lui Sumedru, Caloianul, Ignatul (însoțit de pomana porcului, sângeretele... nimic altceva decât un ritual închinat puterii regeneratoare a sângelui animalului sacrificat), Bradul de Crăciun - reminiscență a trunchiului Yule, minunat festival al luminii din ziua solstițiului de iarnă (specific popoarelor germanice și nord europene). Trăim într-o românie păgână, a serbărilor ce preamăresc natura, ciclul sezoanelor și frăția dintre oameni într-un acord cu timpul și rostul omului pe pământ.

Creștinismul este o poveste suprapusă nu la fel de miraculoasă, dar care din păcate sau din fericire, nu are nimic de-a face cu spiritul acestui popor, al formelor sale de relief și al culturii naturii. De multe ori însă mă gândesc că ,,împrumutul creștinismului" și-a scos deja investiția și că nu este un lucru chiar atât de rău. Acest articol nu este menit să denigreze nicio credință, căci este o altă cutumă a păgânilor imensul respect față de toate celelalte forme de credință. Acest articol nu face decât să pună puțină lumină asupra a ceea ce este perceput ca fiind păgânism și ceea ce este greșit speculat. Nu dragii mei, păgânii veritabili nu taie țapi în păduri ci meditează la soarta pădurilor lumii care sunt din ce în ce mai puține (în românia), visează o lume egalitară a unei democrații ce pune pe primul loc cetățeanul ca celulă a societății și militează pentru păstrarea patrimoniului veritabil al spiritului popular. În epoca în care se taie capete în numele religiilor, păgânii aprind lumânări sărbătorind lumina ca formă a speranței, înalță lampioane și fac cunune de flori celebrând comuniunea omului cu natura. O formă de gândire și de practică a vieții mai mult. O stare a spiritului mai mult decât un ritual. O credință fără biserică în condițiile în care natura este cel mai mare templu, o liniște disciplinată gravitând în jurul valorilor de frăție între oameni, ospitalitate și dărnicie. Păgânismul nu cere nimic, nu impune nimic. Păgân este orice om care fiind surprins în mijlocul naturii, se oprește și fiind uimit de atâta frumusețe încearcă să facă un sens din toate aceste mistere. Deasupra tuturor tronează Soarele, acest imens prieten cald, benevolent și deloc ignorant, fără de care nimic din ce suntem sau am devenit nu ar fi fost posibil...

Cam asta este în brief, ce văd eu prin păgânism. Și da... sunt păgân!


Scriptor - R von K