alastori

În legendele Infra Terrei, alastorii sunt este o specie de demon genial, cu o dublă natură: binefăcători și distrugători. Ei pot apărea fie chemați de un magician, fie singuri, atrași de locuri unde tensiunea destinului e insuportabilă. În asemenea momente, prezența lor devine un răspuns al universului la nedreptăți sau la crime ascunse, dar nimeni nu știe dacă vor rezolva situația sau o va adânci într-o tragedie și mai mare.

Figura unui alastor este de obicei aceea a unui tânăr frumos, cu chip rafinat și gesturi elegante, întrupat fie ca pitic de o noblețe bizară, fie ca om de o grație ireală. Vorbește cu rafinament, posedă maniere de curtean și o seducătoare politețe care îi cucerește pe cei ce îl întâlnesc. Însă, sub această mască, clocotește natura lui infernală. Dacă este deranjat sau dacă magicianul care l-a invocat nu îi arată respectul cuvenit, chipul i se transformă, iar frumusețea devine grotescă: din ochi îi izbucnesc scântei, iar vocea îi devine dură și schimonosită.

Alte mituri ale Infra Terrei vorbesc despre ei ca despre criminali feroce, o întruchipare tenebroasă care își caută victime printre călători singuratici. Sub înfățișarea de companion blând, ei seduc, ademenesc și, la momentul potrivit, strangulează victimele cu o plăcere teatrală, luându-le apoi chipul pentru a rătăci nestingherit mai departe.

Astfel, în cântecele și legendele heralzilor din Infra Terra, Alastorii rămân figuri paradoxale: demoni ai ordinii și haosului deopotrivă, spirite ale justiției pervertite, dar și o oglindă a ambițiilor și slăbiciunilor omenești.